Aranjarea mesei nu a fost niciodată la fel de somptuoasă precum în era contemporană. Am putea crede că serviciile de masă elegante au început odată cu opulența franceză a anilor 1800. Sau am putea spune că secolul al XIX-lea și apariția cristalului de Bohemia pe mesele oamenilor marchează de fapt startul serviciilor de masă elegante. Adevărul este altul: totul a început cu mult înainte.
Serviciile de masă elegante au fost dintotdeauna asociate cu activități umane de bază: a mânca, a bea, a socializa. Oamenii au creat, de-a lungul mileniilor, fel și fel de piese și ustensile, pentru a-și întregi experiența gastronomică și socială. În cele ce urmează, vom povesti despre evoluția aranjării mesei - de la linguri și căni, până la vaze de cristal, servicii de masă de porțelan sau tacâmuri de argint.
Primele ustensile folosite la masă
Deși n-am putea să-i asociem pe stră-stră-strămoșii noștri cu binecunoscutul concept de „fine dining”, serviciile de masă elegante din prezent au trebuit să pornească de undeva: chiar din Preistorie.
În acest sens, există dovezi care arată că strămoșii primitivi ai civilizației noastre foloseau anumite ustensile pentru a se hrăni. Oamenii peșterilor foloseau scoici sau pietre pe care le scobeau, pentru a duce mâncarea la gură. Deci, prima ustensilă apărută a fost lingura. Desigur, forma nu era cea actuală, dar populațiile care au urmat mai apoi au avut grijă să-i modifice structura și să creeze o ustensilă mai complexă. Treptat, bețe și mânere din oase au fost alipite lingurilor, pentru a obține piese cu mult mai îndemânoase.
Dacă ne gândim la modul în care beau strămoșii noștri, în Epoca de Piatră au apărut primele căni, realizate din oase cioplite și lut ars.
Serviciile de masă elegante și evoluția lor
Egiptul Antic
Deși nu putem numi o dată exactă pentru momentul în care s-au inventat tacâmurile, există dovezi care atestă prezența lingurilor pe mesele egiptenilor, încă din anul 1000 î.Hr.
Modelele descoperite arată că populația Egiptului Antic folosea metal prețios, lemn și fildeș, pentru a crea linguri într-o varietate de forme, cu designuri unice. Interesant este faptul că primele linguri nu erau folosite doar pentru a mânca, ci și în scopuri cosmetice, sau pe durata ritualurilor religioase, sau a ceremoniilor de vindecare.
Grecia Antică
După cum se poate observa, serviciile de masă elegante au însemnat, de la bun început, mai mult decât niște simple ustensile pe care le folosești pentru a bea și a mânca. Încă din Egiptul Antic, acestea au devenit simboluri pentru putere, bogăție și statut social.
Lucrurile nu s-au lăsat mai prejos nici în Grecia Antică. A merge în vizită și a servi masa împreună, într-o comunitate, erau considerate aspecte extrem de importante în societatea grecească. Socializarea se făcea mult mai jovial ori de câte ori mâncarea și băutura erau implicate. Cu cât piesele de pe masă erau mai frumoase și mai elaborate, cu atât mai admirat și invidiat era proprietarul casei.
Grecii credeau că a bea vinul pur, neamestecat, e o trăsătură specifică populațiilor necivilizate. De aceea, ei îl amestecau cu apă și puneau licoarea în vase imense de bronz, pe care le așezau, în timpul adunărilor, chiar în mijlocul încăperii. În secolul al VI-lea î.Hr., vinul era servit musafirilor în „kylix-uri” - niște cupe late, puțin adânci, care aveau două mânere.
Aveau designuri unicate, care fie aveau rolul de a submina autoritatea aflată la putere, fie doreau să stârnească umorul.
Roma Antică
Spre deosebire de Grecia Antică, unde ospățul avea loc în casele private, și romanii din Antichitate preferau să ia masa împreună, dar în public. Tot în Roma Antică, se conturează și obiceiul de a mânca „în oraș”. Odată cu apariția „thermopoliilor”, oameni din toate păturile societății se puteau ospăta în oraș. Aceste mici localuri care ar putea fi asociate cu restaurantele și pub-urile din zilele noastre, ofereau clienților săi mâncare și băutură.
La capitolul ustensile, designul nu era unul fantastic. Mesenii primeau căni, farfurii, linguri și cuțite cu un aspect rudimentar. Bineînțeles, din dorința de a se diferenția de restul societății, romanii cu un statut social superior au creat farfurii și cești impresionante, din materiale prețioase, dând astfel dovadă de prosperitate.
Însuși Împăratul Nero e recunoscut pentru că ar fi plătit peste 1,000,000 de sesterți (monedă romană de argint) pentru o singură ceașcă, în contextul în care un soldat roman de rând câștiga 900 de sesterți pe an.
Evul Mediu
După decăderea Imperiului Roman din secolul al V-lea, și serviciile de masă elegante și producția lor au intrat în declin. Deși nobilimea a încercat să-și păstreze standardele înalte, serviciile de masă pentru clasa de mijloc și cea inferioară au devenit mult mai simple și mai fade. Acestea mizau pe boluri, farfurii și tacâmuri din lemn - material accesibil tuturor, tocmai pentru că se găsea din plin, iar prețul de producție era extrem de mic.
Europa Medievală
Cei cu un statut social impozant în Europa Medievală au mizat și mai mult pe serviciile de masă elegante, creând piese pe cât de funcționale, pe atât de estetice. Organizarea evenimentelor importante din societate - precum banchete, baluri sau ceremonii de căsătorie - impunea folosirea unor servicii de masă elegante, care să confirme bogăția și bunăstarea gazdei. Atunci au apărut serviciile de masă cu farfurii late, potrivite pentru festinul care avea să urmeze, dar și pahare prețioase, cu borduri aurii.
Interesant este faptul că sarea, în Europa Medievală, era considerată un lux. În acest sens, la ospățurile organizate de aristocrați, fiecare mesean primea un recipient întreg cu sare, numai pentru sine, dând dovadă de bogăție și generozitate din partea gazdei. „Aurul alb”, cum mai era denumită sarea, putea fi folosit și ca valută în Europa Medievală.
Renascentismul
Perioada renascentistă e renumită pentru servicii de masă elegante care aduc în lumina reflectoarelor sticla. Deși romanii au fost pionierii paharelor de sticlă și au explorat destul de mult acest domeniu, odată cu decăderea Imperiului, mare parte din piesele realizate au devenit doar o artă pierdută.
Renascentismul timpuriu îi are drept actori principali pe meșterii din Veneția, care încep să dezvolte noi tehnici de producție a sticlei și, drept rezultat, până în secolul al XV-lea, pe piață apar tot felul de servicii de masă elegante din sticlă.
Până în secolul al XIV-lea, vinul era băut din pahare realizate din lemn, lut sau metal. De abia în perioada Renașterii, apar paharele de vin din sticlă, considerate cea mai mare descoperire a epocii. Fiecare pahar era obținut dintr-o bucată independentă de material. Unicitatea lor a făcut ca paharele de vin să fie extrem de râvnite și, totodată, scumpe. Bineînțeles, pe lângă funcționalitatea lor, și acestea aveau rolul de a arăta bogăția și puterea gazdei.
Serviciile de masă elegante de secol XVIII
Acum apare opulența. Pe măsură ce înaintăm în istorie, ideea de „fine dining” devine tot mai prezentă în ceea ce privește aranjarea mesei. Dacă în Renascentism, aveam de-a face cu piese unicat, realizate din sticlă, secolul al XVIII-lea marchează începutul seturilor de pahare. Mai multe piese erau realizate din bucăți mai mari de sticlă. Faptul că erau tăiate din blocuri mai mari de material permitea obținerea unor margini mai netede și a unor linii mai fine, precum și crearea unor piese identice. Familiile aristocrate ale anilor 1700 își permiteau seturilor de pahare personalizate, realizate pe comandă.
Tot în secolul al XVIII-lea, au apărut și tăvile folosite de servitori pentru a aduce mâncarea și băuturile la masă. De asemenea, vazele și bibelourile au fost alte elemente decorative care au devenit populare în aceeași perioadă.
Serviciile de masă elegante din Franța
Regele Louis XIV al Franței, cunoscut și sub numele de „Louis Le Grand” sau „Regele Soarelui”, a fost cel care a revoluționat serviciile de masă elegante franțuzești și a creat o întreagă tradiție, pe care Europa a urmat-o ani după.
Se spune că cina regelui era un adevărat festin: cel puțin 20 de farfurii, folosite pentru mai mult de 4 feluri de mâncare diferite. Pentru a satisface cerințele unui asemenea ospăț, serviciile de masă au devenit un element esențial. Aurul, argintul, precum și alte materiale prețioase, erau folosite pentru a realiza veselă, tacâmuri și pahare spectaculoase.
Ora ceaiului în Anglia
Ceaiul a fost comercializat pentru prima oară în Marea Britanie, la jumătatea secolului al XVII-lea, dar numai un secol mai târziu a devenit o băutură cu adevărat râvnită. Servirea ceaiului a devenit un ritual care simboliza respectul față de înălțarea Imperiului Britanic. Serviciile de ceai de ceai elaborate au devenit, mai apoi, parte din viața socială a întregii lumi.
Serviciile de masă elegante în prezent
Serviciile de masă elegante au o istorie complexă, care îmbină arta și utilitatea. Piesele folosite de-a lungul secolelor, de diferite populații, cu diferite scopuri, definesc evoluția omenirii și a artei. Cum mâncau, cum beau, cum socializau, dar și ce simbol aveau toate aceste piese folosite pentru aranjarea mesei, le transformă din niște lucruri banale, practice, în adevărate obiecte de artă. Nu degeaba muzee întregi prezintă piesele cele mai prețioase ale diferitor civilizațiilor.
Descoperă oferta de servicii de masă elegante de pe Aranjarea Mesei, pentru a-ți face un cadou ție, sau pentru a surprinde pe cineva drag.
Comentarii